catalog definitie

CATALÓG s.n. Caiet, listă care conține o înșirare (metodică) de nume, de ființe sau de obiecte. [Pl. -oage, -oguri. / cf. fr. catalogue, it. catalogo < gr. katalogos – listă]. substantiv neutru catalog

CATALÓG s. n. caiet, listă, registru care conține o înșirare metodică de nume de persoane, titluri de lucrări, obiecte etc. ◊ document școlar de evidență curentă a notelor și frecvenței elevilor. ◊ broșură de reclamă, listă (ilustrată) a mărfurilor, a obiectelor destinate vânzării. (< fr. catalogue, lat. catalogus) substantiv neutru catalog

catalóg (cataloáge), s. n. – Listă, caiet, registru care conține o înșirare. – Mr. catalog. Fr. catalogue; înainte (sec. XVII) din gr. ϰατάλογος – Der. cataloga, vb. substantiv neutru catalog

CATALÓG, cataloage, s. n. Caiet sau listă conținând o înșirare metodică de nume de ființe sau de obiecte. – Fr. catalogue (lat. lit. catalogus). substantiv neutru catalog

catalóg s. n., pl. cataloáge substantiv neutru catalog

*catalóg n., pl. oage (vgr. katálogos). V. dialog). Caĭet saŭ registru care conține o listă saŭ un șir de nume scrise: catalog de plante, de cărțĭ, de numele elevilor. A striga catalogu, a face apelu nominal, a chema pe fie-care elev pe nume ca să vezĭ dacă-s toțĭ prezențĭ. A striga un elev la catalog, a-ĭ pronunța numele ca să-ĭ constațĭ prezența. substantiv neutru catalog

catalog n. 1. enumerațiune într’o ordine determinată, listă de obiecte clasate; 2. listă alfabetică a elevilor cu însemnăturile corespunzătoare. substantiv neutru catalog

CATALÓG, cataloage, s. n. Listă, caiet, registru, sistem de fișe etc. care conține o înșirare metodică, după anumite criterii și cu anumite scopuri, de nume de ființe sau de obiecte, titluri de cărți etc. – Din fr. catalogue, lat. catalogus. substantiv neutru catalog

CATALÓG, cataloage, s. n. Caiet de dimensiuni dife­rite, conținînd o înșirare metodică de nume de persoane sau de obiecte, de obicei de același fel. V. registru. Catalogul manuscriptelor romînești.De la 26 ianuarie 1841 pînă la sfârșitul lui decembrie 1845 s-au ucis-după cataloagele visterieiacești lupi. NEGRUZZI, S. I 282. ◊ (La școală servește la apel și la trecerea notelor elevilor) Băieții alergau... ca să nu scape cetirea catalogului. CONTEMPORANUL, III 615. Din lecția cea mai bine pre­parată m-am ales cu un zero la catalog. DELAVRANCEA, H. T. 54. substantiv neutru catalog

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului catalog

catalog   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular catalog catalogul
plural cataloguri cataloagele
genitiv-dativ singular catalog catalogului
plural cataloage catalogurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z