*castrát, -ă adj. (lat. castratus). Scopit, scapeț. adjectivcastrat
castrat a. căruia s’a făcut operațiunea castrării. adjectivcastrat
CASTRÁT, -Ă, castrați, -te, adj. (Despre masculi) Căruia i-au fost extirpate glandele genitale; (pop.) jugănit. – V. castra. adjectivcastrat
CASTRÁ vb. I. tr. A extirpa sau a steriliza organele sexuale. [< fr. castrer, cf. lat. castrare]. verb tranzitivcastra
CASTRÁ vb. tr. 1. a extirpa sau a steriliza organele sexuale. 2. (fig.) a mutila, a ciopârți (o operă). (< fr. castrer, lat. castrare) verb tranzitivcastra
CASTRÁ, castrez, vb. I. Tranz. A suprima, a extirpa testiculele sau ovarele. – Lat. lit. castrare (fr. castrer). verb tranzitivcastra
castrá (a ~) vb., ind. prez. 3 castreáză verb tranzitivcastra
castrà v. a extirpa testiculele (mai ales la animale: cocoș, armăsar, taur, etc.). verb tranzitivcastrà
CASTRÁ, castrez, vb. I. Tranz. A extirpa, terapeutic sau accidental, glandele sexuale, provocând sterilitatea; a emascula, a jugăni. – Din lat. castrare, fr. castrer. verb tranzitivcastra
CASTRÁ, castrez, vb. I. Tranz. A extirpa (unui om sau unui animal) testiculele sau ovarele; a scopi, a jugăni. verb tranzitivcastra
*castréz v. tr. (lat. castrare). Privez de organele reproductive. – Pop. scopesc și scapețesc, la vite jugănesc, la păsărĭ claponesc. verb tranzitivcastrez
castrat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | castrat | castratul | castrată | castrata |
plural | castrați | castrații | castrate | castratele | |
genitiv-dativ | singular | castrat | castratului | castrate | castratei |
plural | castrați | castraților | castrate | castratelor |