CASTANÍU, -ÍE, castanii, adj. (Despre păr) De culoarea castanei; (despre ochi) căprui. – Din castan + suf. -iu. adjectivcastaniu
castaníŭ, -íe adj. De coloarea [!] castaneĭ, între negru și blond: păr castaniŭ, om castaniŭ (adică cu păru castaniŭ). – Barb. șaten, -ă (fr. chátain, d. châtaigne, castană). adjectivcastaniŭ
castaníu adj. m., f. castaníe; pl. m. și f. castaníi adjectivcastaniu
castaniu a. de coloarea negricioasă a castanului: păr castaniu. adjectivcastaniu
CASTANÍU, -ÍE, castanii, adj. (Despre păr) De culoarea castanei (1); (despre ochi) căprui. – Castană + suf. -iu. adjectivcastaniu
CASTANÍU, -ÍE, castanii, adj. (Despre părul oamenilor sau, mai rar, al unor animale) De culoarea castanei, cafeniu; (rar despre ochi) căprui. Ai părul castaniu, cum îl avea bunica. STANCU, C. 135. Ai văzut o dată pe un domn cu pălărie mare, cu lavalieră neagră, cu mustață scurtă, castanie. PAS, Z. I 286. Îi rămăseseră tot frumoși ochii mari castanii. SADOVEANU, M. C. 62. adjectivcastaniu
castaniu adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | castaniu | castaniul | castanie | castania |
plural | castanii | castaniii | castanii | castaniile | |
genitiv-dativ | singular | castaniu | castaniului | castanii | castaniei |
plural | castanii | castaniilor | castanii | castaniilor |