castan definitie

castán (castáni), s. m. – Arbore cu fructe comestibile. – Mr. căstînu, megl. căstǫn. Lat. castaneus (sec. XIX). Formație neol. este evidentă în rom. (Densusianu, Rom., XXXIII, 276); mr. și megl. pot veni direct din lat. (Pascu, I, 61; Capidan, Megloromânii, 64). Cf. ngr. ϰάστανον, sl. kastanŭ, tc. kestane, alb. këstenë. Der. castană, s. f. (fructul castanului); castaniu, adj. (de culoarea castanei). substantiv masculin castan

CASTÁN, castani, s. m. 1. Arbore cu frunze simple, alungite și cu fructe comestibile (Castanea sativa sau vesca). 2. Arbore mare, cu frunze compuse, cu flori albe sau roșcate dispuse în panicule, și cu fructe necomestibile (Aesculus hippocastanum).Ngr. kastanon. substantiv masculin castan

castán s. m., pl. castáni substantiv masculin castan

*castán m. (d. castană). Un copac amentaceŭ cu frunze marĭ palmate (castánea vésca, cu fructe dulcĭ și bune de mîncat, și áesculus hippocástanum, cu fructe amare). substantiv masculin castan

castan m. arbore originar din Sudul Europei, mult cultivat din cauza fructelor sale comestibile și pentru lemnul său prețios; scoarța-i se întrebuințează la tăbăcitul pieilor și la fabricarea cernelii (Castanea vesca); castan sălbatic (porcesc), arbore originar din Nordul Greciei, mult cultivat ca plantă ornamentală, din cauza portului său maiestos și a florilor sale frumoase (Aesculus hippocastanum). substantiv masculin castan

CASTÁN, castani, s. m. 1. Arbore cu frunze simple, alungite și cu fructe comestibile (Castanea sativa sau vesca). 2. Arbore mare, cu frunze compuse, cu flori albe sau roșcate, dispuse în panicule, și cu fructe necomestibile (Aesculus hippocastanum). – Din castană (derivat regresiv). substantiv masculin castan

CASTÁN, castani, s. m. 1. Arbore originar din sud- estul Europei și din Asia, cu frunze, simple, alungite și cu fructe comestibile; crește și la noi, în unele regiuni muntoase ale țării (Castanea sativa). 2. (Și în formele castan-sălbatic și castan-porcesc) Arbo­re mare, cu frunze compuse, cu flori albe sau roșcate dis­puse în panicule și cu fructe necomestibile (Aesculus hippocastanum). Alee de castani.Văd iarăși castanii și plopii. Prin ramuri suspine străbat. Acum cu sfială m-apropii De banca pe care ai stat. TOPÎRCEANU, B. 80. substantiv masculin castan

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului castan

castan   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular castan castanul
plural castani castanii
genitiv-dativ singular castan castanului
plural castani castanilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z