cartirui definitie

credit rapid online ifn

CARTIRUÍ vb. IV. tr. A încartirui. [Pron. -ru-i, p.i. -iesc, conj. 3,6 -iască. / < cartier, după germ. einquartieren, rus. kvartirovati]. verb tranzitivcartirui

CARTIRUÍ vb. tr. a încartirui. (după rus. kvartirovati) verb tranzitivcartirui

credit rapid online ifn

CARTIRUÍ vb. IV. v. încartirui. verb tranzitivcartirui

CARTIRUÍ, cartiruiesc, vb. IV. Tranz. A încartirui. – Din rus. kvartirovat’. verb tranzitivcartirui

CARTIRUÍ, cartiruiesc, vb. IV. Tranz. A pregăti instalarea și a instala trupele într-o localitate; a încartirui. verb tranzitivcartirui

cartiruĭésc, V. încartierez. verb tranzitivcartiruĭesc

cvartiruĭésc și fart- (d. cvartir și fartir). Forme maĭ vechĭ îld. cartiruĭesc, cartierez, așez soldațĭ în cartier, în gazdă. verb tranzitivcvartiruĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicartirui

cartirui  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)cartirui cartiruire cartiruit cartiruind singular plural
cartiruind cartiruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cartiruiesc (să)cartiruiesc cartiruiam cartiruii cartiruisem
a II-a (tu) cartiruiești (să)cartiruiești cartiruiai cartiruiși cartiruiseși
a III-a (el, ea) cartiruiește (să)cartiruiai cartiruia cartirui cartiruise
plural I (noi) cartiruim (să)cartiruim cartiruiam cartiruirăm cartiruiserăm
a II-a (voi) cartiruiți (să)cartiruiți cartiruiați cartiruirăți cartiruiserăți
a III-a (ei, ele) cartiruiesc (să)cartiruiască cartiruiau cartirui cartiruiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z