carou definitie

CARÓU s.n. Pătrățel imprimat sau țesut pe unele stofe. [< fr. carreau]. substantiv neutrucarou

caróu (caróuri), s. n. – 1. Pătrat. – 2. Dală, placă de pardoseală. – 3. Geam, sticlă. – 4. La cărțile de joc, una din cele două culori roșii, însemnată cu romburi. – Var. caro; careu, s. n. (pătrat), carea, s. f. Fr. carreau; folosirea este oarecum specializată (carou pentru cărțile de joc, careu, pentru formațiunile militare sau de gimnastică). substantiv neutrucarou

CARÓU s. n. pătrățel imprimat sau țesut pe unele stofe. (< fr. carreau) substantiv neutrucarou

CARÓU, carouri, s. n. Pătrățel imprimat pe (sau țesut în) unele stofe, format din dungi de altă culoare decât fondul. – Fr. carreau. substantiv neutrucarou

caróu (pătrățel) s. n., art. caróul; pl. caróuri substantiv neutrucarou

CARÓU, carouri, s. n. (De obicei la pl.) Pătrățel imprimat pe (sau țesut în) unele stofe, format din dungi de altă culoare decât fondul. – Din fr. carreau. substantiv neutrucarou

CARÓU, carouri, s. n. (Mai ales la pl.) Pătrățel imprimat sau țesut în unele stofe, format din dungi de altă culoare. Țesături vărgate și cu carouri. substantiv neutrucarou