carnotit definitie
CARNOTÍT s.n. (Geol.) Mineral de uraniu și vanadiu, puternic radioactiv. [Cf. fr. carnotit, cf. A. Carnot – mineralog francez]. substantiv neutru carnotit
CARNOTÍT s. n. mineral de uraniu și vanadiu, radioactiv. (< fr. carnotit) substantiv neutru carnotit
CARNOTÍT s. n. Mineral de uraniu și vanadiu, puternic radioactiv. – Din fr. carnotite. substantiv neutru carnotit
Sinonime, declinări si rime ale cuvantului carnotit
| carnotit substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | carnotit | carnotitul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | carnotit | carnotitului |
| plural | — | — | |