CARNÁL, -Ă adj. De carne, privitor la carne; (p. ext.) trupesc. [Cf. it. carnale, lat. carnalis]. adjectivcarnal
CARNÁL, -Ă adj. referitor la carne; (p. ext.) trupesc, senzual. (< it. carnale, lat. carnalis) adjectivcarnal
CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. – Lat. lit. carnalis. adjectivcarnal
*carnál, -ă adj. (lat. carnalis). Relativ la carne, la simțurile plăcerilor materiale: plăcerĭ carnale. Sensual, ĭubitor de plăcerĭ carnale: om carnal. adjectivcarnal
carnál adj. m., pl. carnáli; f. carnálă, pl. carnále adjectivcarnal
CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. – Din lat. carnalis. adjectivcarnal
carnal adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | carnal | carnalul | carnală | carnala |
plural | carnali | carnalii | carnale | carnalele | |
genitiv-dativ | singular | carnal | carnalului | carnale | carnalei |
plural | carnali | carnalilor | carnale | carnalelor |