carmelit definitie

credit rapid online ifn

CARMELÍT, -Ă I. s. m. f. membru al unui ordin călugăresc catolic, celebru prin austeritatea sa. II. adj. inv., s. n. (de) culoare de un brun pal. (< fr. carmélite) substantiv masculin și feminincarmelit

CARMELÍT, -Ă s.m. și f. Membru al unui ordin călugăresc catolic, constituit în Palestina în sec. XII. [Cf. fr. carmélite, it. carmelita < Carmel – munte în Palestina]. substantiv masculin și feminincarmelit

credit rapid online ifn

CARMELÍT, -Ă, carmeliți, -te, s. m. și f. Călugăr(iță) catolic(ă) făcând parte dintr-un ordin înființat în Spania, în sec. al XIII-lea. – Fr. carmélite. substantiv masculin și feminincarmelit

*carmelít, -ă s. Călugăr, călugăriță din ordinu Munteluĭ Carmel, din Palestina. Acesta e un ordin de cavalerĭ instituit de Enric IV la 1608 și unit cu ordinu Sfîntuluĭ Lazar. Adj. De carmelit: mînăstire carmelită. Coloare [!] carmelită, castaniŭ deschis. substantiv masculin și feminincarmelit

carmelít s. m., pl. carmelíți substantiv masculin și feminincarmelit

CARMELÍT, -Ă, carmeliți, -te, s. m. și f. Călugăr catolic care aparține unui ordin înființat în Spania în sec. XIII. – Din fr. carmélite. substantiv masculin și feminincarmelit

carmelítă s. f., g.-d. art. carmelítei; pl. carmelíte substantiv masculin și feminincarmelită

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicarmelit

carmelit  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular carmelit carmelitul carmeli carmelita
plural carmeliți carmeliții carmelite carmelitele
genitiv-dativ singular carmelit carmelitului carmelite carmelitei
plural carmeliți carmeliților carmelite carmelitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z