carcalete definitie

credit rapid online ifn

carcaléte1 / carcaléț (persoană, insectă) s. m., pl. carcaléți substantiv masculincarcalete

CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. substantiv masculincarcalete

credit rapid online ifn

carcaléte și -éț m. (bg. skakalec, lăcustă). Sud. Om fără căpătîĭ (în est „amant”). Șpriț compus din sirop, vin, apă gazoasa [!] și puțin rom (numaĭ forma -ete). substantiv masculincarcalete

carcaléte2 (băutură) s. n. substantiv masculincarcalete

CARCALÉTE s. n. Băutură preparată din vin, sirop și sifon. – Et. nec. substantiv masculincarcalete

CARCALÉTE s. m. (Rar) Băutură care se prepară dintr-un amestec de vin, sirop și sifon. substantiv masculincarcalete

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicarcalete

carcalete  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular carcalete carcaletele
plural carcaleți carcaleții
genitiv-dativ singular carcalete carcaletelui
plural carcaleți carcaleților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z