CARAÍB, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Caraibe. ◊ (s. f.) limbă indiană vorbită de caraibi. (< fr. caraïbe) adjectivcaraib
!caraíb (nume etnic) adj. m., s. m., pl. caraíbi; adj. f., s. f. caraíbă, pl. caraíbe adjectivcaraib
CARAÍB, -Ă, caraibi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Amerindian care trăiește în Antilele Mici, Brazilia, Venezuela, Guyana etc. 2. Adj. Care aparține amerindienilor (1), referitor la amerindieni. [Var.: caríb s. m.] – Din fr. Caraïbes. adjectivcaraib
Caraibi m. pl. numele vechilor populațiuni antropofage din Antile. adjectivcaraibi
caraib adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | caraib | caraibul | caraibă | caraiba |
plural | caraibi | caraibii | caraibe | caraibele | |
genitiv-dativ | singular | caraib | caraibului | caraibe | caraibei |
plural | caraibi | caraibilor | caraibe | caraibelor |