CARACTERIZÁ vb. I. tr. 1. A înfățișa, a descrie o ființă, un lucru etc. în ceea ce are particular, esențial, propriu. 2. A constitui caracteristica unei ființe sau a unui lucru. [< fr. caractériser]. verb tranzitivcaracteriza
CARACTERIZÁ vb. tr. 1. a constitui caracteristica unei ființe sau a unui lucru. 2. a înfățișa, a descrie o ființă, un fenomen în ceea ce are particular, esențial. (< fr. caractériser) verb tranzitivcaracteriza
CARACTERIZÁ, caracterizez, vb. I. Tranz. 1. A constitui caracteristica cuiva sau a ceva. Modestia care-l caracteriza nu i-a permis să primească (GHICA). 2. A înfățișa, a face să reiasă trăsăturile caracteristice ale unei persoane, ale unui lucru sau ale unui fenomen. – Fr. caractériser. verb tranzitivcaracteriza
caracterizá (a ~) vb., ind. prez. 3 caracterizeáză verb tranzitivcaracteriza
caracterizà v. a marca caracterul unei persoane sau al unui lucru, a determina cu mare preciziune. verb tranzitivcaracterizà
CARACTERIZÁ, caracterizez, vb. I. Tranz. 1. A constitui caracteristica cuiva sau a ceva. Îl caracterizează modestia. 2. A descrie, a înfățișa, a face să reiasă trăsăturile caracteristice ale unei persoane, ale unui lucru sau ale unui fenomen. – Din fr. caractériser. verb tranzitivcaracteriza
CARACTERIZÁ, caracterizez, vb. I. Tranz. 1. A constitui caracteristica unei ființe sau a unui lucru. Modestia care-l caracteriza nu i-a permis„să primească a fi numit... ca titular. GHICA, S. 670. Refl. pas. Statul de democrație populară se caracterizează prin atragerea la conducerea statului a milioane de oameni ai muncii. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 7, 68. 2. (Subiectul este omul) A înfățișa, a descrie, a face să reiasă nota caracteristică a unei ființe sau a unui lucru. Se înțelege că n-am avut pretențiune... să caracterizez întreaga mișcare critică de la Aristoteles încoace. GHEREA, ST. CR. II 14. – Prez. i n d. pers. 3 și: (învechit) caracteriza (ODOBESCU, S. III 75). verb tranzitivcaracteriza
*caracterizéz v. tr. (fr. caractériser). Determin precis: pe Jidan l-a caracterizat Shakespeare pin [!] Shylock, ĭubirea de banĭ îl caracterizează pe Jidan. verb tranzitivcaracterizez
caracteriza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)caracteriza | caracterizare | caracterizat | caracterizând | singular | plural | ||
caracterizând | caracterizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | caracterizez | (să)caracterizez | caracterizam | caracterizai | caracterizasem | |
a II-a (tu) | caracterizezi | (să)caracterizezi | caracterizai | caracterizași | caracterizaseși | ||
a III-a (el, ea) | caracterizează | (să)caracterizai | caracteriza | caracteriză | caracterizase | ||
plural | I (noi) | caracterizăm | (să)caracterizăm | caracterizam | caracterizarăm | caracterizaserăm | |
a II-a (voi) | caracterizați | (să)caracterizați | caracterizați | caracterizarăți | caracterizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | caracterizează | (să)caracterizeze | caracterizau | caracterizară | caracterizaseră |