capitol definitie

CAPÍTOL s.n. Fiecare dintre diviziunile în care este împărțită în mod obișnuit o carte. [Var. capitul s.n. / < lat. capitulum, it. capitolo]. substantiv neutrucapitol

capítol (capítole), s. n. – Fiecare din diviziunile mai mari ale unei lucrări. – Var. capitul, s. n. (capitul). It. capitolo (sec. XIX). – Der. capitular, adj.; capitula, vb.; capitulație, s. f. substantiv neutrucapitol

CAPÍTOL s. n. 1. fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei cărți, ale unei legi etc. ◊ parte dintr-o acțiune, dintr-o desfășurare. 2. subiect de conversație; problemă; chestiune. (< it. capitolo, lat. capitulum) substantiv neutrucapitol

CAPÍTOL, capitole, s. n. Diviziune a unui text de proporții mari (marcată printr-un număr de ordine). [Var.: (înv.) capítul s. n.] – It. capitolo (lat. lit. capitulum). substantiv neutrucapitol

capítol (diviziune a unei lucrări) s. n., pl. capítole; abr. cap. substantiv neutrucapitol

capitol n. diviziunea unei cărți, a unui cod, a unei legi. substantiv neutrucapitol

*capítul n., pl. e (lat. capitulum, dim. d. caput, cap). Diviziune a uneĭ cărțĭ: cartea asta are zece capitule. Materia cuprinsă într´un capitul și (fig.) subĭectu despre care vorbeștĭ: vorbim despre capitulu călătoriĭlor. Corp de canonicĭ (la catolicĭ): episcopu și capitulu luĭ. Bot. Un fel de înflorire a maĭ multor florĭ (de ex. a compuselor). – Și capitol (după it.). substantiv neutrucapitul

CAPÍTOL, capitole, s. n. Fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei lucrări științifice, literare, ale unei legi etc. [Var.: (înv.) capítul s. n.] – Din it. capitolo, lat. capitulum. substantiv neutrucapitol

CAPÍTOL, capitole, s. n. Diviziune a unui text de proporții mari, marcată de obicei printr-un număr de ordine. V. articol, paragraf. Am deschis cartea lui Petru Maior și i-am cetit un întreg capitol. NEGRUZZI, I 12. ◊ F i g. Victoria socialismului și trecerea treptată la comunism în U.R.S.S. constituie un nou capitol în istoria universală. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 95. – Variantă: (învechit) capítul (RUSSO, S. 114) s. n. substantiv neutrucapitol

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicapitol

capitol  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capitol capitolul
plural capitole capitolele
genitiv-dativ singular capitol capitolului
plural capitole capitolelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z