Alege sensul dorit: cantonier -substantiv masculin și feminin cantonier -substantiv neutru

cantonier definitie

credit rapid online ifn

CANTONIÉR, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă cu întreținerea și paza unei porțiuni dintr-o șosea, dintr-o cale ferată. [Pron. -ni-er. / cf. fr. cantonnier]. substantiv masculin și feminincantonier

CANTONIÉR, -Ă s. m. f. cel care are în grijă supravegherea și întreținerea unui sector dintr-o șosea sau cale ferată. (< fr. cantonnier) substantiv masculin și feminincantonier

credit rapid online ifn

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unui canton (1). [Pr.: -ni-er] – Fr. cantonnier. substantiv masculin și feminincantonier

*cantoniér, -ă s. (fr. cantonnier, it. cantoniere). Păzitor și îngrijitor de cale ferată saŭ de șosea și care locuĭește într' un canton. – Și cantonist, -ă (germ. kantonist). substantiv masculin și feminincantonier

cantoniér (-ni-er) s. m., pl. cantoniéri substantiv masculin și feminincantonier

cantonier m. 1. păzitor la o stațiune pentru întreținerea căilor ferate; 2. paznic al moșiilor și holdelor Statului. substantiv masculin și feminincantonier

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau de cale ferată. [Pr.: -ni-er] Din fr. cantonnier. substantiv masculin și feminincantonier

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unei porțiuni dintr-o cale de comunicație. Cantonierul supraveghează trecerea trenului prin fața cantonului. – Pronunțat: -ni-er. substantiv masculin și feminincantonier

cantoniéră (-ni-e-) s. f., g.-d. art. cantoniérei; pl. cantoniére substantiv masculin și feminincantonieră

CANȚONIÉR s.n. (Lit.) Culegere de poezii lirice ale unuia sau mai multor autori. ♦ Culegere de canțone sau canțonete. [Pron. -ni-er. / < it. canzoniere]. substantiv neutrucanțonier

canțoniér (-ni-er) s. n., pl. canțoniére substantiv neutrucanțonier

CANȚONIÉR s. n. 1. culegere italiană de poezii lirice de dragoste. 2. culegere de canțone (2) sau canțonete. (< it. canzoniere) substantiv neutrucanțonier

CANȚONIÉR, canțoniere, s. n. Veche culegere italiană de poezii lirice de dragoste. Canțonierul lui Petrarca. – Din it. canzoniere. substantiv neutrucanțonier

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicantonier

cantonier  substantiv masculin și feminin masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cantonier cantonierul cantonie cantoniera
plural cantonieri cantonierii cantoniere cantonierele
genitiv-dativ singular cantonier cantonierului cantoniere cantonierei
plural cantonieri cantonierilor cantoniere cantonierelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z