CANÍSĂ s. f. crescătorie de câini. (după fr. caniche) substantiv feminincanisă
canísă s. f., g.-d. art. canísei; pl. caníse substantiv feminincanisă
CANÍSĂ1, canise, s. f. Crescătorie de câini. – Din fr. canice. substantiv feminincanisă
CANÍȘĂ s.f. (Liv.) Crescătorie de câini. [< fr. caniche]. substantiv feminincanișă
CANÍSĂ1, canise, s. f. Crescătorie de câini. – Din fr. canice. substantiv feminincanisă
canisă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | canisă | canisa |
plural | canise | canisele | |
genitiv-dativ | singular | canise | canisei |
plural | canise | caniselor |