CANARISÍRE, canarisiri, s. f. (Mar.) Acțiunea de a (se) canarisi. – V. canarisi. substantiv feminincanarisire
CANARISÍ, canarisesc, vb. IV. Tranz. A înclina transversal o navă. verb tranzitivcanarisi
canarisí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. canarisésc, imperf. 3 sg. canariseá; conj. prez. 3 să canariseáscă verb tranzitivcanarisi
CANARISÍ, canarisesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre nave) A se înclina transversal din cauza unei spărturi sau a repartiției neuniforme a încărcăturii. 2. Tranz. A înclina transversal o navă mică pentru a-i curăța sau repara carena. – Et. nec. verb tranzitivcanarisi
canarisésc (mă) v. refl. Mar. Mă aplec, mă înclin (vorbind de vapoare). verb tranzitivcanarisesc
canarisire substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | canarisire | canarisirea |
plural | canarisiri | canarisirile | |
genitiv-dativ | singular | canarisiri | canarisirii |
plural | canarisiri | canarisirilor |