canalicul definitie

CANALÍCUL s.n. Canal mic aflat într-un țesut organic. [< fr. canalicule]. substantiv neutrucanalicul

CANALÍCUL s. n. canal (3) mic. (< fr. canalicule, lat. canaliculus) substantiv neutrucanalicul

CANALÍCUL, canalicule, s. n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. – Fr. canalicule. substantiv neutrucanalicul

*canalícul n., pl. e (lat. canaliculus). Anat. Canal mic (țeavă, vînă). substantiv neutrucanalicul

canalícul s. n., pl. canalícule substantiv neutrucanalicul

CANALÍCUL, canalicule, s. n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. – Din fr. canalicule. substantiv neutrucanalicul

CANALÍCUL, canalicule, s. n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. Vasele sanguine trec prin canalicule. substantiv neutrucanalicul

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicanalicul

canalicul  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular canalicul canaliculul
plural canalicule canaliculele
genitiv-dativ singular canalicul canaliculului
plural canalicule canaliculelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z