cambium definitie

CÁMBIU s. n. Țesut vegetal situat între țesutul lemnos și cel liberian de sub scoarță, care asigură creșterea secundară în grosime a tulpinii și a rădăcinii. [Var.: cámbium s. n.] – Din germ. Kambium, fr. cambium. substantiv neutrucambiu

CÁMBIUM s.n. (La arbori) Țesut vegetal tânăr, în formație, aflat între coajă și alburn. [Pron. -bi-um, pl. -muri, var. cambiu s.n. / < fr. cambium]. substantiv neutrucambium

CÁMBIUM s. n. (La arbori) Țesut din zona generatoare, care asigură creșterea secundară în grosime a tulpinii și a rădăcinii. – Germ. Kambium. substantiv neutrucambium

CÁMBIUM s. n. v. cambiu. substantiv neutrucambium