reduceri si promotii 2018
Definitie calomnia - ce inseamna calomnia - Dex Online

calomnia definitie

*calomníe f. (fr. calomnie, d. lat. calúmnia). Acuzațiune falsă, bîrfire, defăĭmare. substantiv feminin calomnie

calomnie f. acuzare falșă ce atinge onoarea cuiva. substantiv feminin calomnie

CALOMNÍE s.f. Afirmație neadevărată și tendențioasă, care atinge reputația și onoarea cuiva; bârfeală, defăimare. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. calomnie, cf. lat. calumnia]. substantiv feminin calomnie

CALOMNÍE s. f. afirmație mincinoasă și tendențioasă care atinge onoarea și reputația cuiva; defăimare. (< fr. calomnie) substantiv feminin calomnie

CALOMNÍE, calomnii, s. f. Afirmație mincinoasă făcută cu scopul de a atinge onoarea și reputația cuiva. – Fr. calomnie (lat. lit. calumnia). substantiv feminin calomnie

calomníe s. f., art. calomnía, g.-d. art. calomníei; pl. calomníi, art. calomníile substantiv feminin calomnie

CALOMNÍE, calomnii, s. f. Afirmație mincinoasă și tendențioasă făcută cu scopul de a discredita onoarea sau reputația cuiva; defăimare, clevetire. – Din fr. calomnie, lat. calumnia. substantiv feminin calomnie

CALOMNÍE, calomnii, s. f. Afirmație mincinoasă pri­vitoare la un anumit fapt, făcută cu scopul de a atinge reputația și onoarea cuiva. V. bîrfire, defăi­mare, ponegrire, clevetire, h u l ă. Calomnia este ca un cărbune stins, ce nu te arde, dar te mînjește. BOLINTINEANU, O. 404. substantiv feminin calomnie

CALOMNIÁ vb. I. tr. A spune calomnii (la adresa cuiva), a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. [Pron. -ni-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. calomnier]. verb tranzitiv calomnia

CALOMNIÁ vb. tr. a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi. (< fr. calomnier) verb tranzitiv calomnia

CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău, cu intenția de a-i atinge onoarea sau reputația. [Pr.: -ni-a] – Fr. calomnier (lat. lit. calumniari). verb tranzitiv calomnia

calomniá (a ~) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 calomniáză, 1 pl. calomniém (-ni-em); conj. prez. 3 să calomniéze; ger. calomniínd (-ni-ind) verb tranzitiv calomnia

calomnia v. a atinge onoarea prin calomnii, a acuza pe nedrept. verb tranzitiv calomnia

CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A vorbi pe cineva de rău pe nedrept, a spune lucruri neadevărate despre cineva, a discredita pe cineva; a defăima, a bârfi, a cleveti, a huli, a ponegri. [Pr.: -ni-a] – Din fr. calomnier, lat. calumniari. verb tranzitiv calomnia

CALOMNIÁ, calomniez, vb. I. Tranz. A spune pe socoteala cuiva lucruri rele și neadevărate, cu intenția – de a-i atinge onoarea și reputația, de a-l micșora în stima oamenilor. – V. bîrfi, defăima, ponegri, cle­veti, huli. M-a maltratat, m-a calomniat și, de sațiu, m-a iertat. CARAGIALE, O. VII 230. – Pronunțat: -ni-a. verb tranzitiv calomnia

*calomniéz v. tr. (fr. calomnier, d. lat. calumniari). Spun calomniĭ. verb tranzitiv calomniez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului calomnia

calomnia   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) calomnia calomniere calomniat calomniind singular plural
calomniind calomniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) calomniez (să) calomniez calomniam calomniai calomniasem
a II-a (tu) calomniezi (să) calomniezi calomniai calomniași calomniaseși
a III-a (el, ea) calomnia (să) calomniai calomnia calomnie calomniase
plural I (noi) calomniem (să) calomniem calomniam calomniarăm calomniaserăm
a II-a (voi) calomniați (să) calomniați calomniați calomniarăți calomniaserăți
a III-a (ei, ele) calomnia (să) calomnieze calomniau calomnia calomniaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z