Alege sensul dorit: calicesc -adjectiv calicesc -verb tranzitiv

calicesc definitie

CALICÉSC, -EÁSCĂ, calicești, adj. (Rar) De calic, propriu calicului. – Din calic + suf. -esc. adjectivcalicesc

1) calicésc, -eáscă adj. De calic: lux calicesc. adjectivcalicesc

calicésc (rar) adj. m., f. caliceáscă; pl. m. și f. calicéști adjectivcalicesc

CALICÉSC, -EÁSCĂ, calicești, adj. (Rar) De calic, propriu calicului. – Calic + suf. -esc. adjectivcalicesc

CALICI- elem. „caliciu floral”. (< fr. calici-, cf. lat. calix, -icis, cupă) verb tranzitivcalici

CALICÍ, calicesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. și tranz. A deveni sau a face să devină calic (1).Intranz. (Înv.) A cerși. 2. Refl. A se lăcomi; a se zgârci. 3. Tranz., intranz. și refl. (Înv. și reg.) A ologi. – Din calic. verb tranzitivcalici

calicì v. 1. Mold. a sărăci; neamul tău să calicească POP.; 2. refl. a cerși: a se calici la cineva; 3. a fi sgârcit: se calicește să cheme un doctor. verb tranzitivcalicì

calicí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. calicésc, imperf. 3 sg. caliceá; conj. prez. 3 să caliceáscă verb tranzitivcalici

CALICÍ, calicesc, vb. IV. 1. Intranz., refl. și tranz. A deveni sau a face să devină calic (1); a sărăci. ♦ Intranz. (Înv.) A cerși. 2. Refl. A se zgârci2. 3. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) ologi, a (se) schilodi. – Din calic. verb tranzitivcalici

CALICÍ, calicesc, vb. IV. 1. Tranz. (în regimurile de exploatare) A face pe cineva calic (1), a-l sărăci, a-l aduce la sapă de lemn. Nici nu vrei să stai cu noi de vorbă după ce ne-ai calicit. CAMILAR, N. II 93. Neică, frate, m-ai calicit! Atîta aveam pentru hrana copiilor: un cal și o căruță. PAS, L. I 287. Ce faci, vodă? Ce gîndești Pe la noi de cind trăiești? Pe la noi de cînd veniși Țara toată caliciși. LIT. ANTIMONARHICĂ 110. ◊ Intranz. De cînd ne-a oropsit, Mai de tot am calicit. TEODORESCU, P. 552. ◊ Refl. Tudorel că-mi sărăcea, Tudorel se calicea. TEODOPESCU, P. P. 670. 2. R e f l. A nu se îndura să dea banul din pungă, a fi zgîrcit. Și-n casă te calicești pînă la lescaie. CARAGIALE, O. III 36. 3. Intranz. (Învechit) A cerși. Văzui copiii pe uliți calicind. NEGRUZZI, S. II 236. 4. Tranz. (Regional) A schilavi, a ologi. (R e f l.) Zgaiba... sapă tot piciorul... și se calicește vita de ispravă. La TDRG. verb tranzitivcalici

2) calicésc v. tr. Fam. Schilodesc, ologesc, lovesc răŭ: Auleŭ! M´aĭ calicit! Prefac în calic. Sărăcesc, aduc la sărăcie: războĭu a calicit țara. V. intr. Ajung sărac: cartoforu a calicit. Cerșesc: umbla calicind. V. refl. Mă milogesc, mă rog umilit. Mă scumpesc, mă chirinogesc, mă arăt zgîrcit. verb tranzitivcalicesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicalicesc

calicesc  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular calicesc calicescul calicească caliceasca
plural calicești caliceștii calicești caliceștile
genitiv-dativ singular calicesc calicescului calicești caliceștii
plural calicești caliceștilor calicești caliceștilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z