CALICÉNIE s. f. (Rar) Calicie. – Din calic + suf. -enie. substantiv feminincalicenie
calicénie (-ni-e) s. f., art. calicénia (-ni-a), g.-d. calicénii, art. calicéniei substantiv feminincalicenie
CALICÉNIE s. f. (Rar) Calicie. – Calic + suf. -enie. substantiv feminincalicenie
calicenie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | calicenie | calicenia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | calicenii | caliceniei |
plural | — | — |