caisă definitie

caisă, caise s. f. (er.) testicul. substantiv feminincaisă

CAÍSĂ, caise, s. f. Fructul caisului, de culoare galbenă-portocalie, gustos și parfumat. – Din cais. substantiv feminincaisă

caísă f., pl. e (ngr. kăísi, d. turc. kaĭsy, caisă, zarzără cu sîmburele dulce; bg. sîrb. kaĭsiĭa). Munt. vest. Fruct de cais orĭ de zarzăr (indiferent). Munt. est. Mold. Zarzără mare cu sîmburele dulce. – În Olt. cáisă. substantiv feminincaisă

caísă s. f., g.-d. art. caísei; pl. caíse substantiv feminincaisă

caisă f. fructul comestibil al caisului. substantiv feminincaisă

CAÍSĂ, caise, s. f. Fructul caisului, de culoare galbenă-portocalie, gustos și parfumat. – Din ngr. kaisí (pl. kaísia). substantiv feminincaisă

CAÍSĂ, caise, s. f. Fructul caisului, de culoare galbenă-portocalie, gustos și parfumat. Buzele ei desfăcute ca și caisa răscoaptă. SLAVICI, O. I 199. – Accentuat și: cáisă (pronunțat cai-). substantiv feminincaisă

Nea Caisă s. (iron.) nume generic dat unei persoane de sex bărbătesc, de al cărui nume real nu-și amintește vorbitorul. substantiv femininneacaisă