caicciu definitie

CAICCÍU, caiccii, s. m. Conducător de caic. – Tc. kayikçi. substantiv masculincaicciu

caiccíŭ m. (turc. kaĭikĕy). Proprietar saŭ conducător de caic. substantiv masculincaicciŭ

caiccíu (ca-ic-) s. m., art. caiccíul; pl. caiccíi, art. caiccíii (-ci-ii) substantiv masculincaicciu

caicciu m. conducător de caice, luntraș turc. [Turc. KAYIKČY]. substantiv masculincaicciu

CAICCÍU, caiccii, s. m. Conducător de caic. [Pr.: ca-ic-] – Din tc. kayıkçı. substantiv masculincaicciu

CAICCÍU, caiccii, s. m. Conducător de caic. Caicciul care-l luase să-l treacă Dunărea, simțindu-l cu parale în chimir, l-ar fi omorît ca să-l jefuiască. GHICA, S. 303. – Variantă: caicgíu (ODOBESCU, S. II 496) s. m. substantiv masculincaicciu