CAGÚLĂ s.f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări. ♦ Tip de glugă (cu deschizături pentru ochi). 2. Parte a unei măști de gaze alcătuită din foaia de cauciuc care acoperă capul, trecând peste urechi. [< fr. cagoule]. substantiv feminincagulă
CAGULĂ s. f. 1. mantie cu glugă purtată de călugări. ◊ glugă (cu deschizături pentru ochi). 2. parte a unei măști de gaze, din cauciuc, ce acoperă capul, trecând peste urechi. (< fr. cagoule) substantiv feminincagulă
cagúlă s. f., g.-d. art. cagúlei; pl. cagúle substantiv feminincagulă
CAGÚLĂ, cagule, s. f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări. ♦ Tip de glugă care acoperă tot capul (cu deschizături numai în dreptul ochilor). 2. Parte de cauciuc a unei măști de gaze. – Din fr. cagoule. substantiv feminincagulă
cagulă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cagulă | cagula |
plural | cagule | cagulele | |
genitiv-dativ | singular | cagule | cagulei |
plural | cagule | cagulelor |