cadrare definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecadrare
- Vezi aici mai multe rimecadrare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuca
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucad
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
CADRÁRE s. f. acțiune de a cadra. ◊ (inform.) operație de poziționare a ordinelor zecimale ale unui număr în memoria calculatorului electronic, pentru calcule. (< cadra) substantiv feminincadrare
CADRÁ vb. I. 1. intr. A se potrivi, a corespunde cu ceva. 2. tr. A delimita spațiul util cuprins de un obiectiv fotografic sau cinematografic. [< fr. cadrer, cf. lat. quadrare – a se adapta]. verbcadra
CADRÁ vb. intr. a se potrivi, a corespunde cu ceva. (< fr. cadrer) verbcadra
CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva. – Fr. cadrer. verbcadra
cadrá (a ~) (ca-dra) vb., ind. prez. 3 cadreáză verbcadra
cadrà v. fig. a se potrivi, a armoniza: faptele nu cadrează cu spusele sale. verbcadrà
CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva sau într-o anumită împrejurare. – Din fr. cadrer. verbcadra
CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. Intranz. (În vorbirea pretențioasă; urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva. verbcadra
*cadréz v. intr. (fr. cadrer, d. lat. quadrare. V. cadru). Mă potrivesc, concord: vorbele să cadreze cu faptele! verbcadrez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicadrare
| cadrare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cadrare | cadrarea |
| plural | cadrări | cadrările | |
| genitiv-dativ | singular | cadrări | cadrării |
| plural | cadrări | cadrărilor | |