cadou definitie

CADÓU s.n. Ceea ce se primește sau se oferă în mod gratuit; dar. [< fr. cadeau]. substantiv neutrucadou

cadóu (cadóuri), s. n. – Dar. Fr. cadeau. – Der. cadorisi, vb. substantiv neutrucadou

CADÓU s. n. ceea ce se primește sau se oferă în dar. (< fr. cadeau) substantiv neutrucadou

CADÓU, cadouri, s. n. Dar³ (I 1). – Fr. cadeau. substantiv neutrucadou

*cadóŭ n., pl. urĭ (fr. cadeau, d. pv. capdel. V. cadet). Dar, prezent, lucru dăruit. substantiv neutrucadoŭ

cadóu s. n., art. cadóul; pl. cadóuri substantiv neutrucadou

cadou n. dar mic pentru a îndatora pe cineva: a face cadou. substantiv neutrucadou

CADÓU, cadouri, s. n. Ceea ce se primește sau se oferă în dar. – Din fr. cadeau. substantiv neutrucadou

CADÓU, cadouri, s. n. Lucru dăruit cuiva; dar. Unchiul Izu i-a adus un cadou «practico; aceasta e teoria lui. C. PETRESCU, A. 450. ◊ Expr. A face cadou = a dărui. Îți fac cadou cartea asta. substantiv neutrucadou