reduceri si promotii 2018
Definitie cadelniță - ce inseamna cadelniță - Dex Online

cadelniță definitie

cadélniță, V. cădelniță. substantiv feminin cadelniță

cădélniță și ca- f., pl. e (vsl. kadilĭnica, d. kaditi, a cădi). Afumătoare (căție) atîrnată de lanțurĭ, întrebuințată la biserică. V. cădilă. substantiv feminin cădelniță

CĂDÉLNIȚĂ, cădelnițe, s. f. Vas de metal atîrnat de trei lănțișoare, întrebuințat pentru afumarea cu tămîie în timpul slujbei religioase. M-am trezit trăgînd clopotele, aprinzînd și stingind luminările în biserică și purtînd cădelnița după popa. SLAVICI, O. I 77. Din cădel­nițe se, înalță în rotocoale albastre fumul de tămîie. VLA­HUȚĂ, O. A. II 35. substantiv feminin cădelniță

CĂDÉLNIȚĂ, cădelnițe, s. f. Vas de metal atârnat de trei lănțișoare (cu clopoței), în care se arde tămâie la slujbele religioase. – Slav (v. sl. kadĩlĩnica). substantiv feminin cădelniță

cădélniță și ca- f., pl. e (vsl. kadilĭnica, d. kaditi, a cădi). Afumătoare (căție) atîrnată de lanțurĭ, întrebuințată la biserică. V. cădilă. substantiv feminin cădelniță

cădélniță s. f., g.-d. art. cădélniței; pl. cădélnițe substantiv feminin cădelniță

cădelniță f. afumătoare, atârnată de lănțușoare, în care arde tămâie. [Slav. KADILĬNIȚA]. substantiv feminin cădelniță

CĂDÉLNIȚĂ, cădelnițe, s. f. Vas ritual de metal atârnat de lănțișoare, în care se arde tămâie. – Din sl. kadĭlĭnica. substantiv feminin cădelniță

cădelnițá (a ~) vb., ind. prez. 3 cădelnițeáză verb tranzitiv cădelnița

CĂDELNIȚÁ, cădelnițez, vb. I. Intranz. A mișca (într-o parte și într-alta) cădelnița, afumând cu tămâie; a tămâia. ♦ Tranz. Fig. A aduce cuiva laude exagerate, lingușitoare. – Din cădelniță. verb tranzitiv cădelnița

cădelnițà v. a tămâia cu cădelnița: și popii șirag, cădelnițând, ceteau ectenii de comând COȘBUC. verb tranzitiv cădelnițà

CĂDELNIȚÁ, cădelnițez, vb. I. Intranz. A mișca (într-o parte și într-alta) cădelnița, afumând cu tămâie; a tămâia. ♦ Tranz. Fig. A aduce cuiva laude exagerate, lingușitoare. – Din cădelniță. verb tranzitiv cădelnița

CĂDELNIȚÁ, cădelnițez, vb. I. 1. Intranz. A mișca (într-o parte și într-alta) cădelnița, afumînd cu tămîie; a tămîia. Popi, șirag, cădelnițând Citeau ectenii. COȘBUC, P. I 149. 2. T r a n z. Fig. A aduce cuiva laude exagerate, lingușitoare. V. tămîia. verb tranzitiv cădelnița

cădelnițéz v. tr. și intr. Cădesc, afum cu cădelnița: a cădelnița biserica, pin [!] biserică. Fig. Lingușesc: maĭ bine să rămîĭ jos de cît să te suĭ cădelnițîndu-ĭ pe ceĭ marĭ. verb tranzitiv cădelnițez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cadelniță

cadelniță   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cadelniță cadelnița
plural cadelnițe cadelnițele
genitiv-dativ singular cadelnițe cadelniței
plural cadelnițe cadelnițelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z