cactee definitie

CACTÉE s.f.pl. Familie de plante exotice, cu tulpina cărnoasă și spinoasă, al cărei tip este cactusul; cactacee; (la sg.) plantă din această familie; cactus. [Pron. -te-e, sg. invar. / < fr. cactées]. substantiv feminincactee

CACTÉE s. f. pl. cactacee. (< fr. cactées) substantiv feminincactee

CACTÉE, cactee, s. f. (La pl.) Familie de plante cărnoase și spinoase, cu suc apos sau lăptos, având ca tip cactusul; (și la sg.) plantă făcând parte din această familie. – Fr. cactées. substantiv feminincactee

cactée s. f., art. cactéea, g.-d. art. cactéei; pl. cactée substantiv feminincactee

CACTÉE, cactee, s. f. (La pl.) Familie de plante exotice, adaptate la uscăciune prin tulpinile cărnoase, pline cu suc apos sau lăptos, și prin frunzele reduse sub formă de spini; (și la sg.) plantă din această familie; cactacee. – Din fr. cactée. substantiv feminincactee

CACTÉE, cactee, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, cărnoase și spinoase, cu suc apos sau lăp­tos, al cărei tip reprezentativ este cactusul; (la sg.) plantă făcînd parte din această familie. substantiv feminincactee