cacom definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecacom
- Vezi aici mai multe rimecacom
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuca
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucac
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuom
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucom
cacóm (cacomi), s. m. – Hermină (Tutorius erminea). Tc. kakum (Roesler 594; Șeineanu, II, 70; Lokotsch 1020); cf. ngr. ϰαϰάούμι. Sec. XVII, înv. substantiv masculincacom
CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Înv. și reg.) 1. (Zool.) Hermină. 2. Blana acestui animal. – Tc. kakim. substantiv masculincacom
cacom m. 1. mic animal din N. Europei și al Aziei, care seamănă dihorului, cu blana scumpă albă, iar vârful coadei negrii (Putorius erminea); 2. blană de cacom: giubeaua blănită cu cacom NEGR. [Turc. KAKUM]. substantiv masculincacom
CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) cacomuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. (Zool.) Hermină. 2. S. n. Blană de hermină. – Din tc. kakım. substantiv masculincacom
CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Învechit) 1. Hermină. Ian spune-mi, drag vecine, Cum ai scăpat din lăbi de om? întrebă jderul pe cacom. DONICI, F. 101. 2. Blana acestui animal. substantiv masculincacom
CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) s. n. (Înv. și reg.) 1. (Zool.) Hermină. 2. Blana acestui animal. – Tc. kakim. substantiv neutrucacom
CACÓM, (1) cacomi, s. m., (2) cacomuri, s. n. (Înv. și reg.) 1. S. m. (Zool.) Hermină. 2. S. n. Blană de hermină. – Din tc. kakım. substantiv neutrucacom
cacóm1 (animal) (înv., reg.) s. m., pl. cacómi temporarcacom
cacóm2 (blană) (înv., reg.) s. n., pl. cacómuri temporarcacom
cacóm și (vechĭ) cacúm m. (turc. [d. ar.] kakum). Un fel de jder alb peste tot, afară de vîrfu coadeĭ, care e negru (putórius ermisea). Blana luĭ e foarte scumpă și se întrebuințează la mantalele suveranilor în marile ceremoniĭ. E și emblema integritățiĭ morale. V. și ermelin și mustelid. temporarcacom
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicacom
| cacom substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cacom | cacomul |
| plural | cacomi | cacomii | |
| genitiv-dativ | singular | cacom | cacomului |
| plural | cacomi | cacomilor | |
| cacom substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cacom | cacomul |
| plural | cacomi | cacomii | |
| genitiv-dativ | singular | cacom | cacomului |
| plural | cacomi | cacomilor | |