CABRÁJ s.n. 1. Cabrare. 2. Evoluție a unui avion când își mărește brusc panta de urcare sau a unui autovehicul când frânează brusc. [< fr. cabrage]. substantiv neutrucabraj
CABRÁJ s. n. 1. cabrare. 2. evoluție a unui avion care își mărește brusc panta de urcare. (< fr. cabrage) substantiv neutrucabraj
CABRÁJ, cabraje, s. n. Evoluție pe care o execută un avion când își mărește brusc panta de urcare. – Fr. cabrage. substantiv neutrucabraj
cabráj (ca-braj) s. n., pl. cabráje substantiv neutrucabraj
CABRÁJ, cabraje, s. n. 1. Cabrare. 2. Mărire bruscă a pantei de urcare de către un avion. – Din fr. cabrage. substantiv neutrucabraj
cabraj substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cabraj | cabrajul |
plural | cabraje | cabrajele | |
genitiv-dativ | singular | cabraj | cabrajului |
plural | cabraje | cabrajelor |