CABOTIÉR s.n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, destinată cabotajului. [Pron. -ti-er, pl. -re. / < fr. cabotier]. substantiv neutrucabotier
CABOTIÉR, cabotiere, s. n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă. [Pr.: -ti-er] – Fr. cabotier. substantiv neutrucabotier
cabotiér (-ti-er) s. n., pl. cabotiére substantiv neutrucabotier
CABOTIÉR, cabotiere, s. n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă. [Pr.: -ti-er] – Din fr. cabotier. substantiv neutrucabotier
cabotier substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cabotier | cabotierul |
plural | cabotiere | cabotierele | |
genitiv-dativ | singular | cabotier | cabotierului |
plural | cabotiere | cabotierelor |