CABLÁJ s.n. Modul de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. ♦ Totalitatea cablurilor unei instalații sau ale unui aparat de telecomunicații. [< fr. câblage]. substantiv neutrucablaj
CABLÁJ s. n. totalitatea cablurilor unei instalații, a unui aparat de telecomunicații. (< fr. câblage) substantiv neutrucablaj
CABLÁJ s. n. Mod de răsucire sau de împletire a fibrelor sau a firelor pentru a forma un cablu. – Fr. câblage. substantiv neutrucablaj
cabláj (ca-blaj) s. n., pl. cabláje substantiv neutrucablaj
CABLÁJ s. n. 1. Mod de răsucire sau de împletire a firelor pentru a forma un cablu. 2. Totalitatea cablurilor și a firelor izolate care constituie conexiunile unei instalații sau ale unui aparat de telecomunicații. ◊ (Electron.) Cablaj (de) imprimat = cablaj prefabricat în care conexiunile dintre piesele componente ale unui aparat electronic sunt realizate sub formă de benzi conductoare înguste, pe un suport izolant; circuit imprimat. – Din fr. cablage. substantiv neutrucablaj
cablaj substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cablaj | cablajul |
plural | cablaje | cablajele | |
genitiv-dativ | singular | cablaj | cablajului |
plural | cablaje | cablajelor |