CABÍNĂ s.f. Încăpere, cameră pe bordul unei nave; încăpere mică, având diverse destinații. ◊ Cabină telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; cabină spațială = compartiment al unei nave cosmice în care stau astronauții în timpul zborului; capsulă cosmică. [< fr. cabine, it. cabina, cf. engl. cabin]. substantiv feminincabină
CABÍNĂ s. f. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc. ♦ ~ telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; ~ spațială = compartiment etanșeizat al unei nave spațiale în care stau astronauții în timpul zborului. (< fr. cabine) substantiv feminincabină
CABÍNĂ, cabine, s. f. Încăpere mică, fixă sau transportabilă, cu destinații speciale. – Fr. cabine. substantiv feminincabină
cabínă s. f., g.-d. art. cabínei; pl. cabíne substantiv feminincabină
*cabínă f., pl. e (fr. cabine, d. engl. cabin, rudă cu fr. cabane, mlat. capána, colibă). Cameră mică într´o corabie. Cameră de baĭe (într´un stabiliment, într´o casă). substantiv feminincabină
CABÍNĂ, cabine, s. f. Încăpere mică, amenajată într-o clădire, într-un vehicul, pe plajă etc., cu destinații speciale. Cabină telefonică. Cabină de proiecție. – Din fr. cabine. substantiv feminincabină
CABÍNĂ, cabine, s. f. Mică încăpere fixă sau transportabilă, cu destinație specială. Cabină de actor. Cabina suflerului. Cabina șoferului. Cabină de baie. ▭ În secțiile devotare se scurg necontenit zeci și sute de oameni, Ușile cabinelor se închid și se deschid necontenit. SCÎNTEIA, 1952,nr. 2520. [Iahtul]avea un salonaș cochet, cabine cu tot confortul și un bucătar excelent. BART, E. 108. Se trînti pe pat pufnind de mînie, pe cînd valurile, zbătîndu-se în coasta șlepului, răsunau în cabină cu-n geamăt înădușit. DUNĂREANU, CH.153. Cabină telefonică = cabină din care se vorbește la telefon în oficiile telefonice publice. Cabină de proiecție = cabină în care sînt instalate, la cinematograf, aparatele de proiecție. Cabină de ascensor = încăpere mobilă aparținînd unei instalații de ascensor și care servește la transportul de persoane sau de materiale între diferitele etaje ale unei clădiri. Cabină de semnalizare = cabină din care se transmit semnalele feroviare. Cabină de comandă = încăpere unde sînt instalate aparatele prin care se transmit comenzile într-un sistem tehnic. substantiv feminincabină
cabină | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cabină | cabina |
plural | cabine | cabinele | |
genitiv-dativ | singular | cabine | cabinei |
plural | cabine | cabinelor |