cabernet definitie

CABERNÉT s.n. Varietate de struguri cu ciorchinii mici și boabele îndesate, mici și rotunde, de culoare neagră-violetă. ♦ Varietate de vin obținut din astfel de struguri. [< fr. cabernet]. substantiv neutru cabernet

CABERNÉT s. n. soi de struguri cu ciorchini mici și boabe îndesate, și rotunde, de culoare neagră-violetă. ◊ vinul obținut. (< fr. cabernet) substantiv neutru cabernet

cabernét (fr.) [et pron. e] s. n., art. cabernét-ul; (sorturi) pl. cabernét-uri substantiv neutru cabernet

CABERNÉT, (2) cabernet-uri, s. n. 1. Soi de viță-de-vie cu struguri mici de culoare neagră-albăstruie, cultivat pentru producerea vinurilor roșii de calitate superioară. 2. Vin roșu, superior, produs din acest soi de viță-de-vie. [Pr.: -ber-ne] – Din fr. cabernet. substantiv neutru cabernet