reduceri si promotii 2018
Definitie căsoaie - ce inseamna căsoaie - Dex Online

căsoaie definitie

CĂSOÁIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă. ♦ Casă de lemn, baracă unde se adăpostesc muncitorii (care lucrează în pădure). 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. [Var.: căsói s. n.] substantiv feminin căsoaie

căsoáĭe f., pl. saŭ tot oáĭe (augm. d. casă). Cramă saŭ altă construcțiune maĭ mare de lemn de adăpostit butoaĭe, sacĭ, mașinăria unuĭ ferăstrăŭ ș. a. – Și căsoĭ n., pl. oaĭe. V. blockhaus. substantiv feminin căsoaĭe

căsoaie f. 1. partea casei țărănești ce servă de cămară și de magazie: numai gospodarii au căsoaie; 2. cramă; 3. locul unde se învârtește coaca joagărului (v. casă 7). substantiv feminin căsoaie

CĂSOÁIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă1 (1). ♦ Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp sau la pădure. 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. 3. Element de construcție în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. [Var.: căsói s. n.] – Casă + suf. -oaie. substantiv feminin căsoaie

CĂSÓI s. n. v. căsoaie. substantiv neutru căsoi

căsói, căsoaie, s.n. – Casă construită în afara gospodăriei, slujind ca adăpost temporar; căsuța de la hotar: „Și, cum s-o suit acolo la căsoi, numai ce se apropie Fata Pădurii de el” (Bilțiu 1999: 223). – Din casă + -oi. substantiv neutru căsoi

CĂSÓI s. n. v. căsoaie. substantiv neutru căsoi

CĂSÓI s. n. v. căsoaie. substantiv neutru căsoi

căsoiu n. încăperea casei țărănești ce servă vara de bucătărie și iarna de adăpost pentru vite. substantiv neutru căsoiu

căsoáĭe f., pl. saŭ tot oáĭe (augm. d. casă). Cramă saŭ altă construcțiune maĭ mare de lemn de adăpostit butoaĭe, sacĭ, mașinăria unuĭ ferăstrăŭ ș. a. – Și căsoĭ n., pl. oaĭe. V. blockhaus. substantiv neutru căsoaĭe

CĂSOÁIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă1 (1). ♦ Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp sau la pădure. 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. 3. Element de construcție în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. [Var.: căsói s. n.] – Casă + suf. -oaie. substantiv neutru căsoaie

CĂSOÁIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui c a s ă. Dintr-o căsoaie cu trei caturi.. a năvălit spre trăsură, lărmuind fără socoteală, o bandă de copii de toate vîrstele. GALAN, Z. R. 9. Nu v-ați lăudat că-n trei zile-i gata căsoaia? CAMILAR, N. II 333. 2. Un fel de cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. Piua-i în căsoaia de alăture. CREANGĂ, P. 5. – Variantă: căsói, căsoaie (BUJOR, S. 76), s. n. substantiv neutru căsoaie

căsoáie s. f., art. căsoáia, g.-d. art. căsoáiei; pl. căsoáie temporar căsoaie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului căsoaie

căsoaie   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular căsoaie căsoaia
plural căsoaie căsoaiele
genitiv-dativ singular căsoaie căsoaiei
plural căsoaie căsoaielor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z