reduceri si promotii 2018
Definitie cămilă - ce inseamna cămilă - Dex Online

cămilă definitie

cămílă (cămíle), s. f.1. Mamifer rumegător cu una sau două cocoașe. – 2. Joc popular. – Mr. cămilă. Ngr. ϰαμήλα, din gr. ϰάμελος (Roesler 571; Murnu 10); cf. alb. gamilë, bg., sb. kamila. După Conev 57, rom. provine din bg. substantiv feminin cămilă

cămilă, cămile s. f. 1. persoană înaltă și cocoșată. 2. (tox.) persoană care se ocupă cu transportul de droguri. substantiv feminin cămilă

CĂMÍLĂ, cămile, s. f. Mamifer rumegător mare din Africa de Nord și din Asia, cu una (v. dromader) sau cu două cocoașe pe spate, folosit la cărat poveri (Camelus). – Slav (v. sl. kamilĩ < gr.). substantiv feminin cămilă

cămílă s. f., g.-d. art. cămílei; pl. cămíle substantiv feminin cămilă

cămílă f., pl. e (ngr. vsl. kamila, d. vgr. kámelos, de unge [!] și lat. camélus; vsl. kamilĭ, d. ngr. kamili). Un cŭadruped rumegător cu doŭă gheburĭ originar din centru Asiiĭ și întrebuințat la tras și la călărie. Fig. Iron. Om înalt, slab și fără eleganță. De-a cămila, un joc băĭețesc. V. dromedar, girafă. substantiv feminin cămilă

cămilă f. cuadruped rumegător, originar din Azia centrală, care are două cocoașe pe spinare, animal întrebuințat la transport [Gr bizantin KAMIILA (= lat. camelus), vorbă introdusă prin Sfânta Scriptură. substantiv feminin cămilă

CĂMÍLĂ, cămile, s. f. 1. Mamifer rumegător mare din Africa de Nord și din Asia, cu una (dromader) sau cu două cocoașe pe spate, folosit la cărat poveri (Camelus bactrianus). 2. (Mar.) Ponton din lemn pentru ridicarea navelor scufundate. – Din sl. kamilĭ. substantiv feminin cămilă

CĂMÍLĂ, cămile, s. f. Mamifer rumegător, cu una (v. dromader) sau cu două cocoașe pe spate, folosit la cărat poveri; trăiește în Africa de nord și în Asia mică și centrală (Camelus). Săgeată aleargă cal alb și cal murg, Cămilele-aleargă săgeată și ele, La cîntecul apei se fac ușurele. MACEDONSKI, O. I 145. Cămila mult geloasă, văzînd un țap o dată Cu coarnele cum bate de cîni încongiurat, A început în sine a bles­tema pre soartă. NEGRUZZI, S. II 295. substantiv feminin cămilă

halitor de cămile expr. (peior.) arab. substantiv feminin halitordecămile

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cămilă

cămilă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cămi cămila
plural cămile cămilele
genitiv-dativ singular cămile cămilei
plural cămile cămilelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z