căli definitie

CALI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „frumos”. [Var. cal-, calo-. / < fr., it. cal(o)- < gr. kallosfrumos]. invariabil cali

CALI-/CALO- elem. „frumos, estetic”. (< fr. calli-, callo-, cf. gr. kallos) invariabil cali

CĂLÍ vb. IV. În gastronomie, a prăji un aliment în puțină grăsime, înainte de prepararea propriu-zisă, pentru a coagula suprafața acestuia sau a-l rumeni, pentru a colora astfel preparatul. verb tranzitiv căli

călí (călésc, călít), vb.1. A oțeli. – 2. A întări, a consolida, a oțeli. – 3. A găti (mai ales varză), punînd să fiarbă cu untură de porc și slănină. – 4. (Refl.) A se ameți, a se chercheli. – Mr. călescu „a încăli; a sătura; a îmbăta”; megl. călit, adj. Sl. kaliti „a răcori, a modera” (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Lexicon, 280; Cihac, II, 38); cf. bg. kaljă, slov. kaliti. Conev 76 derivă cuvîntul rom. direct din bg.Der. căleală, s. f. (oțelire, călit; stare sufletească; beție); călitură, s. f. (oțelire). verb tranzitiv căli

CĂLÍ, călesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la o temperatură înaltă. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întări, a (se) oțeli. II. Tranz. A prăji în grăsime un aliment, în special varza. – Slav (v. sl. kaliti). verb tranzitiv căli

călí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. călésc, imperf. 3 sg. căleá; conj. prez. 3 să căleáscă verb tranzitiv căli

călì v. 1. a băga fierul sau oțelul roșit în apă spre a-i da o nouă tărie; 2. fam. a se îmbăta. [Slav. KALITI]. verb tranzitiv călì

CĂLÍ, călesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A mări duritatea și rezistența unui metal sau a unui aliaj prin răcire bruscă după o încălzire la temperatură înaltă; a oțeli. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întări, a (se) consolida, a (se) oțeli. II. Tranz. A prăji în grăsime un aliment, în special varza. – Din sl. kaliti. verb tranzitiv căli

CĂLÍ2, călesc, vb. IV. T r a n z. A prăji în grăsime (un aliment, în special varza). verb tranzitiv căli

CĂLÍ1, călesc, vb. IV. Tranz. 1. A mări duri­tatea și rezistența unui metal(în special a fierului și a oțelului) prin răcire după o încălzire la tem­peratură înaltă; a face mai rezistent un metal prin călire. Eu îți dau securi călite Doar în apă ne-ncepută, apă vie de izvor. DAVILA., V. V. 87. Nu e paloș de fier, Călit de vrun săbier. TEODORESCU, P. P. 571. ◊ Refl. pas. « Așa s-a călit oțelul », de N. Ostrovski. 2. F i g. A întări, a oțeli. Un soi de viteji Cum numai partidul călește! DEȘLIU, M. 72. Strașnică toamnă! învio­rează, călește puteri ostenite. TOMA, C. V. 396. ◊ Refl. Eroicul Partid Comunist al Uniunii Sovietice, cea mai strălucită brigadă de șoc a mișcării muncitorești mondiale, s-a creat și s-a călit în condițiile luptei neîmpăcate împo­triva dușmanilor clasei muncitoare și ai socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 31. Puterea de rezistență a tînărului stat sovietic la asaltul lumii capitaliste, împle­tită cu puterea lui de a construi o lume nouă. s-a călit în această luptă dusă victorios sub conducerea Partidului comunist. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 2/3. verb tranzitiv căli

călésc v. tr. (vsl. kaliti, a stîmpăra, a răci, d. kalŭ, lut. Cp. cu fr. tremper, d. lat. temperare, a stîmpăra). Bag feru [!] saŭ oțelu incandescent în apă rece ca să se facă maĭ tare (forostoĭesc). A căli varza (Munt.), a o tăĭa supțire [!] și a o prăji puțin. Fig. Iron. Îmbăt, amețesc: vinu-l călise, se călise bînd. V. pilesc 2. verb tranzitiv călesc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului căli

căli   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) căli călire călit călind singular plural
călind căliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) călesc (să) călesc căleam călii călisem
a II-a (tu) călești (să) călești căleai căliși căliseși
a III-a (el, ea) călește (să) căleai călea căli călise
plural I (noi) călim (să) călim căleam călirăm căliserăm
a II-a (voi) căliți (să) căliți căleați călirăți căliserăți
a III-a (ei, ele) călesc (să) călească căleau căli căliseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z