reduceri si promotii 2018
Definitie căldură - ce inseamna căldură - Dex Online

căldură definitie

a-l lua / a o lua cu călduri expr. (er., pop.) a se excita, a dori să facă dragoste substantiv feminin allua

căldúră (căldúri), s. f.1. Stare de încălzire a unui corp. – 2. Însuflețire, patimă, înflăcărare. – 3. Febră. – 4. Libido, perioadă de împerechere. – 5. (Arg.) Sîni, țîțe. – 6. (Arg.) Vestă, haină. Mr. căldură. Lat. *caldūra (Pușcariu 261; REW 1505; Candrea-Dens., 230; DAR); a cărui existență se confirmă prin it. caldura, prov. kaudüro. Cf. cald, scălda.Der. călduros, adj. (care păstrează căldura, fierbinte, sufocant; arzător, înflăcărat; însuflețit, în călduri). substantiv feminin căldură

căldură, călduri s. f. (intl.) buzunarul interior al unui sacou, palton etc. substantiv feminin căldură

a-l trece / a o trece căldurile expr. (pop., er.) a se excita, a dori să facă dragoste. substantiv feminin altrece

CĂLDÚRĂ, călduri, s. f. 1. Starea sau gradul de încălzire a unui corp; temperatură ridicată. ♦ (La pl.) Timp călduros, atmosferă fierbinte. ♦ (Fiz.) Formă de mișcare a materiei care se poate exprima în unități de energie sau în calorii. ♦ (La pl.) Temperatură ridicată a corpului; febră. 2. Fig. Ardoare, înfocare, patimă. ♦ Afecțiune, amabilitate, prietenie. – Lat. *caldura. substantiv feminin căldură

căldúră f., pl. ĭ (d. cald). Calitatea de a fi cald, cum e focu saŭ corpu omuluĭ în raport cu gheața. Fig. Ardoare: căldura lupteĭ. Afabilitate: a primi pe cineva cu căldură. A fi în căldurĭ (vorbind de vite), a fi în ardoare sexuală. V. călîŭ. substantiv feminin căldură

căldúră s. f., g.-d. art. căldúrii; pl. căldúri substantiv feminin căldură

CĂLDÚRĂ, călduri, s. f. (Mai ales la sg.) 1. Starea sau gradul de încălzire a unui corp (aer, pămînt etc.); temperatură ridicată. La căldură corpurile se dilată.Și e liniște pe dealuri... Dorm și-arinii de pe maluri Și căldura valuri-valuri Se revarsă. COȘBUC, P. I 222. Era o căldură nesuferită în ziua aceea. VLAHUȚĂ, O. A. III Gerilă se întindea de căldură. CREANGĂ, P. 251 Lucea luna cu lumina Și soarele cu căldura. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 513. ◊ (Poetic) Avea în glas căldura-amiezii; De viață mult îi era dor. PORUMBACU, A. 10. 4 ♦ (La pl.) Timp călduros, atmosferă fierbinte. Au început căldurile. ♦ (Fiz.) Formă de mișcare a materiei care se poate exprima în unități de energie sau în calorii. Căldură de evaporare. Căldură de dizolvare. Căldură specifică = cantitatea de căldură necesară pentru a ridica cu un grad temperatura unui gram dintr-un corp. Căldură animală V. animal2. Căldură atomică = produsul dintre greuta­tea atomică și căldura specifică a unui corp. **(Mai ales la pl.) Temperatură ridicată a corpului; febră. Avea călduri și se întorcea cînd pe dreapta, cînd pe stînga. BASSARABESCU, V. 45. ♦ (Mai ales la pl.) Senzație de căldură care însoțește anumite stări emotive. Ea-mi sare-n drum, că doară-doară M-apuc să-i spun o vorbă-n poară; Și dacă tac, îi vin călduri Să moară. COȘBUC, P. I 128. 2. Fig. Ardoare, înfocare, patimă. Punea în toate... aceeași căldură a sufletului. IBRĂILEANU, A. 132. Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet Și cu-a vorbe­lor căldură. COȘBUC, P. I 95. Pare că îl dojenește cînd șoptește cu căldură. EMINESCU, O. I 154. Ș-așa cînta cu căl­dură, De stă Oltul și nu cură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 106. 3. Fig. Afecțiune, amabilitate, prietenie. Multă căl­dură pentru Anculia nu simțeau în inimă. DUMITRIU, V. L. 33. substantiv feminin căldură

căldură f. 1. starea corpului cald și sensațiunea ce produce; 2. temperatura mai mult sau mai puțin ridicată a atmosferei; 3. fig. ardoare, zel mare: vorbește, se roagă cu multă căldură. substantiv feminin căldură

CĂLDÚRĂ, călduri, s. f. 1. Starea sau gradul de încălzire a unui corp; faptul că un corp posedă o anumită temperatură; senzație produsă de corpurile calde; temperatură ridicată. 2. (Fiz.) Mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico-chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic; p. ext. parte a fizicii care studiază fenomenele termice. ◊ Căldură specifică = căldură necesară ridicării cu un grad Celsius a temperaturii unui gram dintr-un corp. ◊ Căldură animală = energie calorică rezultată în decursul metabolismului pe seama proceselor de oxidare a substanțelor nutritive. 3. (La pl.) Timp călduros, atmosferă fierbinte; vreme toridă. 4. (La pl.) Temperatură ridicată a corpului; febră. 5. Fig. Ardoare, înfocare, patimă. ♦ Afecțiune, amabilitate, prietenie. 6. (La pl.) Perioadă din ciclul sexual în care animalele femele manifestă dorința naturală de a se împerechea. – Lat. pop. caldura. substantiv feminin căldură

a fi în călduri expr. (pop.) 1. (d. mamiferele femele) a fi în perioada propice rutului. 2. (d. oameni) a se excita, a dori să facă dragoste. substantiv feminin afiîncălduri

a doua la căldură expr. (intl.) buzunarul interior al unui sacou. substantiv feminin adoualacăldură

prima la căldură expr. (intl.) buzunarul interior al unei veste. substantiv feminin primalacăldură

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului căldură

căldură   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular căldu căldura
plural călduri căldurile
genitiv-dativ singular călduri căldurii
plural călduri căldurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z