CĂLDĂRÓI, căldăroaie, s. n. Augmentativ al lui căldare. substantiv neutru căldăroi
căldărói (fam.) s. n., pl. căldăroáie substantiv neutru căldăroi
CĂLDĂRÓI, căldăroaie, s. n. Augmentativ al lui căldare (I). – Căldare + suf. -oi. substantiv neutru căldăroi
căldăroi | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | căldăroi | căldăroiul |
plural | căldăroaie | căldăroaiele | |
genitiv-dativ | singular | căldăroi | căldăroiului |
plural | căldăroaie | căldăroaielor |