CÎRCĂLÍ, cîrcălesc, vb. IV. Refl. (Despre alimente) A se perpeli. Pușcă alt cerb și-l puse-n frigare să se frigă, dar de-abia apucă să se cîrcălească oleacă și fură aci ortacii de la vînat. RETEGANUL, P. III 63. temporar cîrcăli
cărcălésc, V. cîrcălesc. temporar cărcălesc
cîrcălésc și cărc- v. tr. (sîrb. krkaliti, id. V. cîrcală). Vest. Fam. Murdăresc, bîrcîĭ: Ce aĭ avut să-mĭ ĭeĭ batista să mĭ-o cărcăleștĭ? (Vr.-Voĭn, VR. 1907, 8, 219). A cărcăli un caĭet, geamurile. temporar cîrcălesc
cârcălí (-lésc, -ít), vb. – A strica, a face ceva de mîntuială. Creație expresivă (cf. Graur, BL, 91). După Pușcariu, Dacor., I, 595 și DAR, din sb. krkliti „a murdări”; acest ultim sens, care acolo este atribuit cuvîntului rom., nu este sigur. – Der. cîrcală (var. cricală), s. f. (lucru prost). verb tranzitiv cârcăli
cârcălí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârcălésc, imperf. 3 sg. cârcăleá; conj. prez. 3 să cârcăleáscă verb tranzitiv cârcăli
CÂRCĂLÍ, cârcălesc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. și tranz. A (se) frige numai pe deasupra (un aliment); a (se) perpeli. 2. Tranz. A murdări. – Cf. sb. krkaljiti. verb tranzitiv cârcăli
cîrcălésc și cărc- v. tr. (sîrb. krkaliti, id. V. cîrcală). Vest. Fam. Murdăresc, bîrcîĭ: Ce aĭ avut să-mĭ ĭeĭ batista să mĭ-o cărcăleștĭ? (Vr.-Voĭn, VR. 1907, 8, 219). A cărcăli un caĭet, geamurile. verb tranzitiv cîrcălesc
cârcăli | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a) cârcăli | cârcălire | cârcălit | cârcălind | singular | plural | ||
cârcălind | cârcăliți | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | cârcălesc | (să) cârcălesc | cârcăleam | cârcălii | cârcălisem | |
a II-a (tu) | cârcălești | (să) cârcălești | cârcăleai | cârcăliși | cârcăliseși | ||
a III-a (el, ea) | cârcălește | (să) cârcăleai | cârcălea | cârcăli | cârcălise | ||
plural | I (noi) | cârcălim | (să) cârcălim | cârcăleam | cârcălirăm | cârcăliserăm | |
a II-a (voi) | cârcăliți | (să) cârcăliți | cârcăleați | cârcălirăți | cârcăliserăți | ||
a III-a (ei, ele) | cârcălesc | (să) cârcălească | cârcăleau | cârcăliră | cârcăliseră |