reduceri si promotii 2018
Definitie cârâitoare - ce inseamna cârâitoare - Dex Online

cârâitoare definitie

cârâitor, cârâitori s. m. (intl.) bătăuș. adjectiv cârâitor

cîrîitór m. Care cîrîĭe (vorbește în argot [!]). adjectiv cîrîitor

CÂRÂITÓR, -OÁRE, cârâitori, -oare, adj. 1. Care cârâie. [Pr.: -râ-i-] – Cârâi + suf. -tor. adjectiv cârâitor

cârâitór (-râ-i-) adj. m., s. m., pl. cârâitóri; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. cârâitoáre adjectiv cârâitor

CÂRÂITÓR, -OÁRE, cârâitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care cârâie. 2. S. f. Scârțâitoare cu care se alungă păsările. [Pr.: -râ-i-] – Cârâi + suf. -tor. adjectiv cârâitor

cârâitoare, cârâitoare s. f. găină. adjectiv cârâitoare

cîrîitoáre f., pl. orĭ (d. cîrîĭ). Jucărie (numită și sfîrîitoare) pe care șĭ-o fac copiiĭ găurind o nucă pin [!] care trec un bețișor, îĭ leagă cu sfoară, îĭ atîrnă o greutate (de ordinar un cartof) și-l fac să se învîrtească desfășurînd sfoara pin altă gaură laterală. Se fac și unele de lemn orĭ de tinichea și se învîrtesc c´o singură mîna [!] agitîndu-le în aer. Acestea se pot numi și pîrîitorĭ, plesnitorĭ saŭ scîrțîitorĭ (fr. crécelle). La catolicĭ, în vechime, cîrîitoarea înlocuĭa clopotu bisericiĭ în Vinerea și Sîmbăta din săptămîna patimilor. substantiv feminin cîrîitoare

CÂRÂITOÁRE, cârâitori, s. f. 2. Scârțâitoare cu care se alungă păsările. [Pr.: -râ-i-] – Cârâi + suf. -tor. substantiv feminin cârâitoare

cârâitoáre (obiect) (-râ-i-) s. f., g.-d. art. cârâitórii; pl. cârâitóri substantiv feminin cârâitoare

cârăitoare f. 1. cioară; 2. fam. țigancă. substantiv feminin cârăitoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cârâitoare

cârâitoare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârâitoare cârâitoarea
plural cârâitori cârâitorile
genitiv-dativ singular cârâitori cârâitorii
plural cârâitori cârâitorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z