buruian definitie

credit rapid online ifn

BURUIÁN s. n. v. buruiană. substantiv neutruburuian

buruĭán n. col. (vsl. burianŭ, bg. burĭen, dudăŭ; sîrb. burjan, boz; rus. burĭĭan, rut. burĭăn, ung. burján, dudăŭ). Munt. Mold. Dudăŭ, bălăriĭ: holda... s’o năpădească buruĭanu (Neam. Rom. I, 296, Ml.). substantiv neutruburuĭan

credit rapid online ifn

BURUIÁN s. n. v. buruiană. substantiv neutruburuian

BURUIÁN s. n. v. buruiană. substantiv neutruburuian

BURUIÁNĂ, buruieni, s. f. Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ◊ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [Pl. și: buruiene.Var.: buruián s. n.] – Din bg., sb. burjan. substantiv neutruburuiană

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiburuian

buruian  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular buruian buruianul
plural buruiene buruienele
genitiv-dativ singular buruian buruianului
plural buruiene buruienelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z