burtos definitie

BURTÓS, -OÁSĂ, burtoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are burtă mare. 2. (Despre un vas, p. ext. despre alte obiecte) Bombat, pântecos. – Din burtă + suf. -os. adjectiv burtos

burtós, -oásă adj. (d. burtă). Munt. ș.a. Pîntecos. V. borțos. adjectiv burtos

burtós adj. m., pl. burtóși; f. burtoásă, pl. burtoáse adjectiv burtos

burtos a. cu burta mare. adjectiv burtos

BURTÓS, -OÁSĂ, burtoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are burtă mare; pântecos, burduhănos, burduhos, burticos. 2. (Despre un vas, p. ext. despre alte obiecte) Bombat, pântecos. – Burtă + suf. -os. adjectiv burtos

BURTÓS, -OÁSĂ, burtoși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care are burtă mare; pântecos, burduhănos, burduhos, burticos. 2. (Despre un vas, p. ext. despre alte obiecte) Bombat, pântecos. – Burtă + suf. -os. adjectiv burtos

BURTÓS, -OÁSĂ, burtoși, -oase, adj. 1. Care are burtă mare; burduhănos, pîntecos. 2. (Despre un vas) Bombat; burduhos, burticos. În luntrile burtoase se prăvălesc vedenii, Crapi albăstrui, nisetri, carașii de sidef. DRAGOMIR, P. 24. adjectiv burtos