burghiére (-ghi-e-) s. f., g.-d. art. burghiérii substantiv femininburghiere
BURGHIÉRE s. f. Operație de executare a unei găuri cu ajutorul burghiului. – Din burghiu. substantiv femininburghiere
burghiere substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | burghiere | burghierea |
plural | burghieri | burghierile | |
genitiv-dativ | singular | burghieri | burghierii |
plural | burghieri | burghierilor |