buntaș definitie
- Vezi aici mai multe rimebuntaș
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cubun
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuaș
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutaș
BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Buntușnic. – Din bunt + suf. -aș. substantiv masculinbuntaș
buntaș și bo- m. (d. bunt). Vechĭ. Rebel, insurgent. substantiv masculinbuntaș
buntáș (înv., reg.) s. m., pl. buntáși substantiv masculinbuntaș
BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Înv. și reg.) Conspirator, rebel. – Bunt + suf. -aș. substantiv masculinbuntaș
BUNTÁȘ, buntași, s. m. (Mold., învechit) Buntușnic. Complotiști... buntași care au de gînd să deie foc tîrgului în astă-noapte! ALECSANDRI, T. I 70. substantiv masculinbuntaș
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibuntaș
| buntaș | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | buntaș | buntașul |
| plural | buntași | buntașii | |
| genitiv-dativ | singular | buntaș | buntașului |
| plural | buntași | buntașilor | |