bumben definitie

credit rapid online ifn

búmben (-nă), adj. – Amorțit, țeapăn, insensibil. Sb. bǫbĭnŭ „tobă”, după Scriban, de la bumb. Este poate cuvînt expresiv. invariabilbumben

BÚMBEN adv. (În expr.) A dormi bumben = a dormi adânc. invariabilbumben

credit rapid online ifn

búmben (mai ales în expr. a dormi/a rămâne ~) (reg.) adv. invariabilbumben

búmben adv. (ca și bumbăn, d. bumb, adică „butuc, țeapăn”. Dic. Altgerm. 20). Vest. A dormi bumben, a dormi țeapăn, a dormi buștean, a dormi adînc. invariabilbumben

bumben adv. țeapăn, ca un butuc: toți dormiau bumbeni ISP. [Origină necunoscută]. invariabilbumben

BÚMBEN adv. (Reg.; în expr.) A dormi bumben = a dormi adânc. A rămâne bumben = a rămâne nemișcat, țeapăn. – Et. nec. invariabilbumben

BÚMBEN, -Ă, bumbeni, -e, adj. (Numai în e x p r.) A dormi bumben = a dormi adînc, a dormi dus, a dormi tun. Se uită pe la soții săi, care toți dormeau bumbeni, și pîș! pîș! trecu în cămara fetei de împărat. ISPIRESCU, L. 377. A rămîne mort bumben = a rămîne mort, țeapăn. Se mai zvîrcoli ce se mai zvîrcoli dihania, și rămase moartă bumbenă. ISPIRESCU, L. 343. invariabilbumben

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibumben

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z