BULVERSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) bulversa și rezultatul ei. [< bulversa]. substantiv femininbulversare
BULVERSÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A răsturna cu totul, a întoarce pe dos, a pune în dezordine; a zăpăci, a dezorienta, a tulbura. [< fr. bouleverser]. verbbulversa
BULVERSÁ vb. intr. 1. a întoarce pe dos, a pune în dezordine. 2. a modifica total. 3. (fig.) a zăpăci, a dezorienta. (< fr. bouleverser) verbbulversa
bulversá (a ~) vb., ind. prez. 3 bulverseáză verbbulversa
BULVERSÁ, bulversez, vb. I. Intranz. A răsturna cu totul, a întoarce pe dos, a pune în dezordine; a modifica, a reînnoi, perturbând. ♦ Fig. A zăpăci, a tulbura, a dezorienta. – Din fr. bouleverser. verbbulversa
bulversare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | bulversare | bulversarea |
plural | bulversări | bulversările | |
genitiv-dativ | singular | bulversări | bulversării |
plural | bulversări | bulversărilor |