buluci definitie

credit rapid online ifn

BULUCÍ, bulucesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) aduna grămadă, a (se) strânge la un loc; a (se) îngrămădi. – Din buluc. verb tranzitivbuluci

!bulucí (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se bulucéște, imperf. 3 sg. se buluceá; conj. prez. 3 să se buluceáscă verb tranzitivbuluci

credit rapid online ifn

bulucì v. Mold. a se strânge la un loc: se buluciră ca oile. [Lit. a se îngloti ca cetele sau bulucurile de ostași]. verb tranzitivbulucì

BULUCÍ, bulucesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se îmbulzi (1), a se îngrămădi. – Din buluc. verb tranzitivbuluci

BULUCÍ, bulucesc, vb. IV. 1. R e f l. A se aduna grămadă, a se strînge la un loc; a se concentra, a se îngrămădi. Străpunseră gloata înghiontindu-se și dînd din coate, și se buluciră în jurul celor doi. DUMITRIU, B. F. 111. Se perindau unii după alții nori cenușii și se buluceau deasupra Dropiilor, astupînd zarea amiezii. SADOVEANU, M. C. 149. Oamenii noștri s-au bulucit în trei locuri și așteaptă numai poruncă de la măria-sa; i-or împresura și i-or stropși cu furcile [pe turci]. SADOVEANU, N. P. 193. ♦ Tranz. (Cu privire la ființe; urmat de determinări introduse prin prep. « spre ») A îmbulzi, a înghesui. În preajma mănăstirii un vuiet surd creștea și... o mișcare înfrigurată tot mai mult bulucea lumea necunoscută spre sfîntul locaș. SADOVEANU, O.I 525. 2. Tranz. A face pe cineva să înainteze; a împinge, a îndemna, a îmboldi. Luau vitele, turmele, bulucindu-le cu ghioaga. CAMILAR, T. 124. verb tranzitivbuluci

bulucésc v. tr. (d. buluc 2). Adun, masez: a buluci oastea. V. refl. Oastea s’a bulucit. V. intr.: supt salcie buluceaŭ oile (la umbră). V. stolesc 1. verb tranzitivbulucesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluibuluci

buluci  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)buluci bulucire bulucit bulucind singular plural
bulucind buluciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) bulucesc (să)bulucesc buluceam bulucii bulucisem
a II-a (tu) bulucești (să)bulucești buluceai buluciși buluciseși
a III-a (el, ea) bulucește (să)buluceai bulucea buluci bulucise
plural I (noi) bulucim (să)bulucim buluceam bulucirăm buluciserăm
a II-a (voi) buluciți (să)buluciți buluceați bulucirăți buluciserăți
a III-a (ei, ele) bulucesc (să)bulucească buluceau buluci buluciseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z