bulicher definitie

credit rapid online ifn

bulichér (bulichére), s. n. – (Mold.) Cuțit, briceag. Origine necunoscută. Cihac, II, 486, propune ca etimon mag. bugyli, „cuțit cu mîner de lemn”. substantiv neutrubulicher

BULICHÉR, bulichere, s. n. (Reg.) Cuțit mare care nu taie bine. – Comp. magh. bugyli „briceag” substantiv neutrubulicher

credit rapid online ifn

bulichér n., pl. e (din buricar). Nord. Fam. Briceag prost, cuțit prost, cĭorsan, custură. substantiv neutrubulicher

bulichér (reg.) s. n., pl. bulichére substantiv neutrubulicher

bulicher n. Mold. cuțit mare și lung: scoate bulicherul din teacă CR. [Origină necunoscută]. substantiv neutrubulicher

BULICHÉR, bulichere, s. n. (Reg.) Cuțit mare și lung; cuțit stricat, care nu taie. – Cf. magh. bugyli „briceag”. substantiv neutrubulicher

BULICHÉR, bulichere, s. n. (Mold., Bucov.) Cuțit mare și prost, care taie rău. V. c i o a r s ă, custură. Scoate btdicherul din teacă, îl dă pe amînari și începe a ciocîrti un gîrneț de stejar. CREANGĂ, P. 125. substantiv neutrubulicher

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibulicher

bulicher  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bulicher bulicherul
plural bulichere bulicherele
genitiv-dativ singular bulicher bulicherului
plural bulichere bulicherelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z