bulfeie definitie

credit rapid online ifn

bulféu (bulféie), s. n. – Bucată de lemn care leagă cele două piese orizontale ale jugului. Mag. bélfa (Mîndrescu 138). substantiv neutrubulfeu

BULFÉU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Magh. bélfa. substantiv neutrubulfeu

credit rapid online ifn

bulféŭ și bolféŭ n., pl. eĭe (ung. bélfa). Lemnu opus resteuluĭ, fiulare, jiglă. – Și -féĭ (pl. eĭe) și -feĭe, belfeĭe (pl. ). V. jug. substantiv neutrubulfeŭ

bulféu s. n., art. bulféul; pl. bulféie substantiv neutrubulfeu

BULFÉU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară. – Din magh. bélfa. substantiv neutrubulfeu

BULFÉU, bulfeie, s. n. Fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară; lopățică. Ei că mi-or tăia Resteie, Bulfeie, Dalbe stră­murări, Pari pentru căldări. TEODORESCU, P. P. 454. – Pl. și: (s. m.) bulfei (PĂSCULESCU, L. P. 97). substantiv neutrubulfeu

bulféŭ și bolféŭ n., pl. eĭe (ung. bélfa). Lemnu opus resteuluĭ, fiulare, jiglă. – Și -féĭ (pl. eĭe) și -feĭe, belfeĭe (pl. ). V. jug. temporarbulfeŭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluibulfeie

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z